TU CE TIP DE PERSPECTIVĂ AI? Fixă sau flexibilă?
Chestionarul următor te poate ajuta să îți dai seama ce fel de perspectivă ai chiar în acest moment. Citeste cu atentie fiecare afirmatie si bifeaza optiunea care ti se potriveste cel mai bine. Scorul final iti va arăta dacă te afli mai aproape de perspectiva fixă sau de cea flexibilă. Reține că perspectiva pe care o ai în acest moment poate fi schimbată, dacă dorești!
TU CE TIP DE PERSPECTIVĂ AI? Fixă sau flexibilă?
Quiz Summary
0 of 8 questions completed
Questions:
Information
You have already completed the quiz before. Hence you can not start it again.
Quiz is loading…
You must sign in or sign up to start the quiz.
You must first complete the following:
Results
Results
Your time:
Time has elapsed
Categories
- Mind-set 0%
-
-
De mai mult de 30 de ani, CAROL S. DWECK, profesor de psihologie la Universitatea Stanford și autoarea cărții Mindset: The New Psychology of Success studiază motivația elevilor și a studenților cu scopul de a afla ce îi stimulează pe cei motivați.
Din cercetările ei reiese că cei mai motivați și perseverenți elevi nu sunt aceia care cred că au o inteligență înnăscută ridicată, ci aceia care cred că abilitățile lor pot fi dezvoltate prin efort și învățare.
Altfel spus, contează foarte mult ce cred elevii despre inteligența lor.
Putem, astfel, vorbi despre două tipuri de mentalități sau perspective: o perspectivă fixă și o perspectivă flexibilă (numită și perspectiva dezvoltării sau a învățării), în funcție de ceea ce cred elevii / studenții despre inteligența și abilitățile lor.
Există studii recente inițiate de Dweck și colaboratorii săi care au arătat că a le preda elevilor/ studenților o perspectivă a învățării / dezvoltării duce la creșterea motivației, note mai bune și scoruri mai mari la testările standardizate. Într-o serie de ședințe, elevii au fost învățați că în creierele lor se formează noi conexiuni de fiecare dată când învață ceva nou și că, în timp, pot deveni mai inteligenți. Elevii/ studenții au fost foarte încântați de ideea că și-ar putea influența creierele.
Li s-a arătat, de asemenea, cum să aplice această idee în sarcinile lor școlare. Indiferent dacă era vorba de elevi în clasa a noua de liceu sau studenți la o universitate de elită, cei care au primit acest mesaj i-au depășit pe elevii din grupurile de control (chiar și atunci când elevii din grupul de control au primit o pregătire excelentă în strategii de studiu).
De asemenea, ei au raportat o implicare mai mare în procesul de învățare și profesorii lor au raportat schimbări semnificative în dorința acestor elevi sau studenți de a lucra din greu și de a învăța.
Crezi cu tarie ca inteligenta ta este fixa, ca nu se schimba aproape deloc. Daca nu poti indeplini perfect o sarcina, mai degraba nu o faci deloc. Crezi ca oamenii destepti nu trebuie sa munceasca din greu.
-
De mai mult de 30 de ani, CAROL S. DWECK, profesor de psihologie la Universitatea Stanford și autoarea cărții Mindset: The New Psychology of Success studiază motivația elevilor și a studenților cu scopul de a afla ce îi stimulează pe cei motivați.
Din cercetările ei reiese că cei mai motivați și perseverenți elevi nu sunt aceia care cred că au o inteligență înnăscută ridicată, ci aceia care cred că abilitățile lor pot fi dezvoltate prin efort și învățare.
Altfel spus, contează foarte mult ce cred elevii despre inteligența lor.
Putem, astfel, vorbi despre două tipuri de mentalități sau perspective: o perspectivă fixă și o perspectivă flexibilă (numită și perspectiva dezvoltării sau a învățării), în funcție de ceea ce cred elevii / studenții despre inteligența și abilitățile lor.
Există studii recente inițiate de Dweck și colaboratorii săi care au arătat că a le preda elevilor/ studenților o perspectivă a învățării / dezvoltării duce la creșterea motivației, note mai bune și scoruri mai mari la testările standardizate. Într-o serie de ședințe, elevii au fost învățați că în creierele lor se formează noi conexiuni de fiecare dată când învață ceva nou și că, în timp, pot deveni mai inteligenți. Elevii/ studenții au fost foarte încântați de ideea că și-ar putea influența creierele.
Li s-a arătat, de asemenea, cum să aplice această idee în sarcinile lor școlare. Indiferent dacă era vorba de elevi în clasa a noua de liceu sau studenți la o universitate de elită, cei care au primit acest mesaj i-au depășit pe elevii din grupurile de control (chiar și atunci când elevii din grupul de control au primit o pregătire excelentă în strategii de studiu).
De asemenea, ei au raportat o implicare mai mare în procesul de învățare și profesorii lor au raportat schimbări semnificative în dorința acestor elevi sau studenți de a lucra din greu și de a învăța.
Tinzi sa crezi ca inteligenta ta nu se schimba prea mult. Daca se poate, preferi sa nu faci greseli si nu-ti place sa depui prea mult efort. Tinzi sa crezi ca invatatul ar trebui sa fie usor.
-
De mai mult de 30 de ani, CAROL S. DWECK, profesor de psihologie la Universitatea Stanford și autoarea cărții Mindset: The New Psychology of Success studiază motivația elevilor și a studenților cu scopul de a afla ce îi stimulează pe cei motivați.
Din cercetările ei reiese că cei mai motivați și perseverenți elevi nu sunt aceia care cred că au o inteligență înnăscută ridicată, ci aceia care cred că abilitățile lor pot fi dezvoltate prin efort și învățare.
Altfel spus, contează foarte mult ce cred elevii despre inteligența lor.
Putem, astfel, vorbi despre două tipuri de mentalități sau perspective: o perspectivă fixă și o perspectivă flexibilă (numită și perspectiva dezvoltării sau a învățării), în funcție de ceea ce cred elevii / studenții despre inteligența și abilitățile lor.
Există studii recente inițiate de Dweck și colaboratorii săi care au arătat că a le preda elevilor/ studenților o perspectivă a învățării / dezvoltării duce la creșterea motivației, note mai bune și scoruri mai mari la testările standardizate. Într-o serie de ședințe, elevii au fost învățați că în creierele lor se formează noi conexiuni de fiecare dată când învață ceva nou și că, în timp, pot deveni mai inteligenți. Elevii/ studenții au fost foarte încântați de ideea că și-ar putea influența creierele.
Li s-a arătat, de asemenea, cum să aplice această idee în sarcinile lor școlare. Indiferent dacă era vorba de elevi în clasa a noua de liceu sau studenți la o universitate de elită, cei care au primit acest mesaj i-au depășit pe elevii din grupurile de control (chiar și atunci când elevii din grupul de control au primit o pregătire excelentă în strategii de studiu).
De asemenea, ei au raportat o implicare mai mare în procesul de învățare și profesorii lor au raportat schimbări semnificative în dorința acestor elevi sau studenți de a lucra din greu și de a învăța.
Nu te-ai hotarat inca daca iti poti schimba inteligenta. Iti pasa de performanta ta si doresti si sa inveti, numai ca nu prea vrei sa fie nevoie sa depui prea mult efort pentru asta.
-
De mai mult de 30 de ani, CAROL S. DWECK, profesor de psihologie la Universitatea Stanford și autoarea cărții Mindset: The New Psychology of Success studiază motivația elevilor și a studenților cu scopul de a afla ce îi stimulează pe cei motivați.
Din cercetările ei reiese că cei mai motivați și perseverenți elevi nu sunt aceia care cred că au o inteligență înnăscută ridicată, ci aceia care cred că abilitățile lor pot fi dezvoltate prin efort și învățare.
Altfel spus, contează foarte mult ce cred elevii despre inteligența lor.
Putem, astfel, vorbi despre două tipuri de mentalități sau perspective: o perspectivă fixă și o perspectivă flexibilă (numită și perspectiva dezvoltării sau a învățării), în funcție de ceea ce cred elevii / studenții despre inteligența și abilitățile lor.
Există studii recente inițiate de Dweck și colaboratorii săi care au arătat că a le preda elevilor/ studenților o perspectivă a învățării / dezvoltării duce la creșterea motivației, note mai bune și scoruri mai mari la testările standardizate. Într-o serie de ședințe, elevii au fost învățați că în creierele lor se formează noi conexiuni de fiecare dată când învață ceva nou și că, în timp, pot deveni mai inteligenți. Elevii/ studenții au fost foarte încântați de ideea că și-ar putea influența creierele.
Li s-a arătat, de asemenea, cum să aplice această idee în sarcinile lor școlare. Indiferent dacă era vorba de elevi în clasa a noua de liceu sau studenți la o universitate de elită, cei care au primit acest mesaj i-au depășit pe elevii din grupurile de control (chiar și atunci când elevii din grupul de control au primit o pregătire excelentă în strategii de studiu).
De asemenea, ei au raportat o implicare mai mare în procesul de învățare și profesorii lor au raportat schimbări semnificative în dorința acestor elevi sau studenți de a lucra din greu și de a învăța.
Crezi ca iti poti creste inteligenta. Doresti sa inveti si esti dispus sa depui efort pentru asta. Vrei sa te descurci bine, dar crezi ca este mai important sa inveti, decat sa nu gresesti niciodata.
-
De mai mult de 30 de ani, CAROL S. DWECK, profesor de psihologie la Universitatea Stanford și autoarea cărții Mindset: The New Psychology of Success studiază motivația elevilor și a studenților cu scopul de a afla ce îi stimulează pe cei motivați.
Din cercetările ei reiese că cei mai motivați și perseverenți elevi nu sunt aceia care cred că au o inteligență înnăscută ridicată, ci aceia care cred că abilitățile lor pot fi dezvoltate prin efort și învățare.
Altfel spus, contează foarte mult ce cred elevii despre inteligența lor.
Putem, astfel, vorbi despre două tipuri de mentalități sau perspective: o perspectivă fixă și o perspectivă flexibilă (numită și perspectiva dezvoltării sau a învățării), în funcție de ceea ce cred elevii / studenții despre inteligența și abilitățile lor.
Există studii recente inițiate de Dweck și colaboratorii săi care au arătat că a le preda elevilor/ studenților o perspectivă a învățării / dezvoltării duce la creșterea motivației, note mai bune și scoruri mai mari la testările standardizate. Într-o serie de ședințe, elevii au fost învățați că în creierele lor se formează noi conexiuni de fiecare dată când învață ceva nou și că, în timp, pot deveni mai inteligenți. Elevii/ studenții au fost foarte încântați de ideea că și-ar putea influența creierele.
Li s-a arătat, de asemenea, cum să aplice această idee în sarcinile lor școlare. Indiferent dacă era vorba de elevi în clasa a noua de liceu sau studenți la o universitate de elită, cei care au primit acest mesaj i-au depășit pe elevii din grupurile de control (chiar și atunci când elevii din grupul de control au primit o pregătire excelentă în strategii de studiu).
De asemenea, ei au raportat o implicare mai mare în procesul de învățare și profesorii lor au raportat schimbări semnificative în dorința acestor elevi sau studenți de a lucra din greu și de a învăța.
Esti convins ca iti poti creste inteligenta invatand si iti plac provocarile. Crezi ca cel mai bun mod de a invata este sa muncesti din greu si nu te deranjeaza sa gresesti pe parcurs.
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- Current
- Review
- Answered
- Correct
- Incorrect
-
Question 1 of 8
1. Question
Indiferent de nivelul la care sunt acum, prin efort imi pot mari semnificativ inteligenta sau abilitatea de a face ceva.
-
Question 2 of 8
2. Question
Sa invat lucruri noi inseamna sa-mi maresc memoria, nu inteligenta sau abilitatea de a face ceva.
-
Question 3 of 8
3. Question
Cel mai mult imi plac activitatile care imi solicita un efort mare de gandire.
-
Question 4 of 8
4. Question
Cel mai mult imi plac activitatile pe care le foarte bine, fara a-mi solicita prea mult gandirea.
-
Question 5 of 8
5. Question
Nu evit activitatile din care invat, chiar daca fac foarte multe greseli.
-
Question 6 of 8
6. Question
Imi plac cel mai mult activitatile pe care le pot face perfect, fara nici o greseala.
-
Question 7 of 8
7. Question
O activitate dificila ma face sa vreau sa lucrez mai mult, nu mai putin.
-
Question 8 of 8
8. Question
Sa spun drept, cand trebuie sa depun mult efort intr-o activitate, simt ca nu sunt foarte inteligent(a) sau talentat(a).